El e încăpățânat și imatur.
Ea simte că vorbește cu pereții și că vorbele trec pe lângă el.
El e aiurit.
Ea se enervează și cu un oftat spune că renunță să-şi mai bată gura.
El înțelege dar le are mai greu cu exprimatul în cuvinte.
Ea însă nu citește gânduri.
El o ia atunci în brațe.
Ea realizează in acel moment că brațele lui înseamnă acasă, locul care nu-l abandonezi.
